Am dedicat foarte multă atenție inamicului public numărul 1, respectiv carbohidraților cu eliberare rapidă (zahăr, cereale, cartofi, fructe dulci). Acum că toată lumea e dumirită că asta e sursa principală pentru insulino rezistență, ficat gras, diabet, obezitate, boli cardiovasculare, cancer să trecem la inamicul public numărul 2:
GRĂSIMEA
Nu, n-am schimbat etnobotanicele :)))))) Nu vorbesc despre toate grăsimile, lafel ca atunci când m-am luat de zaharul tău nu l-am luat la bani mărunți pe ăla din brocoli.
Să ne uităm un pic cu ce fel de grăsimi găteau strămoșii noștrii? Este că foloseau doar untură? Tipul ăsta de grăsime se numește saturată, adică nu are legături libere cu care să interacționeze cu alte elemente chimice. Îți dai seama foarte ușor dacă grăsimea e saturată, pentru că nu curge la temperatura camerei, deci untura, untul, uleiul de cocos, untul de cacao conțin grăsimi saturate. Poți găti liniștit cu ele că nu oxidează, poți inclusiv prăji cu ele, dar pentru numele lui Zamolxis, nu prăji carbohidrați! Nu face cartofi prăjiți, ca produci AGE (advanced glycation end products) și se duce tot efortul de a mânca sănătos.
Nu confundați însă grăsimile saturate cu uleiuri hidrogenate =transfats adică cu grăsimi care erau nesaturate dar prin inginerie (hidrogenare) au fost cumva saturate. Ăsta e cel mai nenorocit tip de grăsime pentru că atunci când e încălzită oxidează foarte tare și produce radicali liberi, care apoi fac jihad in corpul tău.
De ce te-ar pune cineva în pericol asa? Pentru bani, evident! Producerea unor alimente folosind uleiuri hidrogenate este preferată că ies ieftine și au termene de valabilitate mari.
Uite câteva produse în care se pot ascunde uleiuri hidrogenate:
- biscuiți, prăjituri, plăcinte congelate
- popcorn (nu poti mânca ceva mai horror)
- margarină
- coffee creamer
- aluaturi refrigerate
- glazuri
- prăjeli fast food (inclusiv cartofi prăjiți)
Hopa, ce avem noi aici, dacă am dat la o parte zahărul și cerealele deja, se vede că nu avem în ce găsi uleiuri hidrogenate? Toate produsele de mai sus sunt un dezastru pentru artere, zahărul glicozilează colesterolul LDL iar radicalii liberi produși de uleiurile hidrogenate îl oxidează, în ambele cazuri ajunge pe artere.
Să trecem mai departe la grăsimile nesatutate: Omega 3 și Omega 6, care sunt acizi grași esențiali (adică musai trebuie să-i halești că nu poti să-i produci în corp.) Din start pe Omega 6 poți să-l uiți că sigur ai deja prea mult și se bate pe enzime cu Omega 3. Cele doua sunt un soi de Yin și Yang pentru că Omega 6 e proinflamator iar Omega 3 e antiinflamator, de aia raportul între ele trebuie să fie de 1:1, ceea ce vei vedea că e foarte greu de atins, trebuie să bagi Omega 3 calumea.
Mai ești cu mine?! Trebuie mai mult Omega 3! Perfect! Ăsta e de 3 feluri:
- ALA-semințe de chia și in
- DHA & EPA- somon, macrou, ton
Uite o treabă curioasă: DHA se găsește în laptele matern, lafel ca Lactobacilus Reuteri, despre care am mai vorbit. Eu zic că nu e dovadă mai bună că este extrem de important.
Concluzii:
- Mâncăm mai mult pește (somon, macrou, ton)
- Mâncăm mai multe semințe: chia, in, busuioc.
- Ne ferim de uleiurile hidrogenate și produsele ce le conțin
- Punem ulei de măsline pe salate și aruncăm definitiv uleiul de floarea soarelui că e 50% omega 6. Nu punem uleiul in tigaie să prăjim că oxidează și din foarte bune devin foarte rele.
- Dacă ne arde buza rău să prăjim, facem asta în untură, unt, ghee, sau ulei de avocado că-i mai rezistent la oxidare decât restul uleiurilor.
